Taraf Nunta Bucuresti

TARAF NUNTA BUCURESTI

MUZICA DE NUNTA CU TRADITIE

Tradițiile unui popor sunt unice, ele dau substanța oamenilor, identitatea culturala, nationala, iar, când este vorba despre pastrarea traditiei muzicale , oricărui iubitor de muzica populara autentica Ii vine în minte un taraf nunta de lautari.

Iar cand vine vorba despre tarafuri de lautari primul gand care ne trece prin cap este Judetul Gorj.

  • intrbare careia ii v-om afla raspunsul in cele ce urmeaza.
  • muzica de joc la acordeon
  • caut formatie nunta

Judetul Gorj este recunoscut atat în tara, cat si peste hotare pentru melodiile traditionale cu acel sunet specific, pentru frumusetea repertoriului mostenit de la mari nume ale muzicii gorjenesti care au facut fala locului unde s-au nascut prin crearea si interpretarea sublima a cantecelor de dragoste, doinelor si baladelor haiducesti.

Specificul muzicii traditionale gorjenesti consta în faptul ca nu se canta masurat, exista o pendulare intre ritmuri pe care si-o permite fie solistul vocal, fie instrumentistul solist. Iar in ceea ce priveste instrumentele specifice, pe langa vioara si contrabas, chitara completează sound-ul tradițional gorjenesc.

Originea muzicii taraf pentru nunti traditionale gorjenesti se pierde în negura veacurilor, însa un lucru e cert — pe partea cantecului de joc, cei care au dus mai departe pana in zilele noastre zestrea de frumos a cantecului gorjenesc au fost lăutarii romi care, culmea, nu canta ca în celelalte parti, un folclor urban, ci canta melodii populare la evenimente taraf din folclorul Gorjului care practic aparțin etniei majoritare.
Romii sunt cei care au salvat această moștenire și au adus-o până în zilele noastre și o duc mai departe.

TARAF BUCURESTI IN PERIOADA INTERBELICA.

La începutul secolului al XIX-lea, Bucureștiul era renumit pentru ca avea cele mai multe cârciumi , gradini, restaurante și hanuri cu muzică de Taraf din Europa.

Unele erau restaurante de capăt de linie, altele erau mai boierești, dar toate aveau un farmec special si aparte iar lumea mergea frecvent acolo sa asculte Taraful respectiv sau o melodie de suflet . Cheflii bucuresteni dornici de muzica sau taraf nunta se puteau delecta aici cu soiuri alese de vin si sprit, iar daca ii incearca foamea puteau consuma in voie mititei, tuslama si ciorba de burta, la preturi bune si aruncand cu darnicie bacsisuri lautarilor din Taraf.

Fiecare carciumioara , restaurant , bodega sau han avea propriul sau Taraf nunta .Lăutarii, specializaţi ca lăutar, cobzar, scripcar, doboşar, muscalagiu, diiargiu – vioara aflându-se şi aici la loc de mare cinste: ,

Vioara era un instrument vrednic pentru lăutarii ţigani, pe care boierii îi ascultau cu plăcere, şi adeseori îi puneau să facă serenade, pe sub ferestrele iubitelor, şi să ofteze pentru dânşii , erau plătiți, în general, pentru fiecare seară. Aveau contracte, sau pur si simplu forme libere de angajament. Singurii care erau plătiți cu leafă erau cei cu angajamente ferme pe termene lungi , adică cei cinci-șase lăutari permanenți, care alcătuiau taraful restaurantului.


Etichete: ,

Categorii

Lasă un răspuns